Shaanxi BLOOM Tech Co., Ltd. este unul dintre cei mai experimentați producători și furnizori de 4-o-( -d{-glucopiranosil)-d{-gluco-acid hexonic cas 534-42-9 din China. Bun venit la 4-o-(-d-glucopiranosil)-d-gluco-hexonic acid cas 534-42-9 de înaltă calitate, de vânzare aici din fabrica noastră. Sunt disponibile servicii bune și preț rezonabil.
acid 4-O-( -D{-glucopiranosil)-D{-gluco-hexoniceste un acid zahăr -dizaharid derivat format prin legătura glicozidică dintre două unități de glucoză, unde o glucoză este oxidată la un fragment de acid gluconic. În mod specific, -carbonul anomeric (C1) al unei molecule de D{-glucopiranoză este legat printr-o legătură O{-glicozidică de gruparea hidroxil din poziția C4 a acidului D{{{-gluco{-hexonic (acid gluconic). Această structură păstrează conformația inelului de piranoză a unității reducătoare de glucoză în timp ce introduce o grupare de acid carboxilic în poziția C1 a porțiunii de acid gluconic, modificându-i proprietățile chimice.
Legătura glicozidică (1→4) conferă stereospecificitate, influențând recunoașterea și hidroliza enzimatică. Acest compus poate apărea din oxidarea parțială a maltozei (-D-glucopiranozil-(1→4)-D-glucoză) sau prin modificări biochimice. Natura sa amfifilă-combinând grupări hidroxil/carboxil hidrofile cu un schelet glicozidic-sugerează aplicații potențiale în chelare, agenți tensioactivi sau ca intermediar în metabolismul carbohidraților. Tehnicile analitice precum RMN și spectrometria de masă sunt esențiale pentru a confirma regio- și stereochimia.

Informații suplimentare despre compusul chimic:
|
Formula chimică |
C12H22O12 |
|
Masa exactă |
358.11 |
|
Greutate moleculară |
358.30 |
|
m/z |
358.11 (100.0%), 359.11 (13.0%), 360.12 (2.5%) |
|
Analiza elementară |
C, 40.23; H, 6.19; O, 53.58 |
|
Punct de topire |
155-157 grade (decompunere) |
|
Punct de fierbere |
864.7±65,0 grade (prevăzut) |
|
Densitate |
1,79±0,1 g/cm3 (Previzual) |
![]() |
![]() |

acid 4-O-( -D{-glucopiranosil)-D{-gluco-hexonic, ca substanță cu proprietăți chimice unice, a demonstrat un potențial extins de aplicare în mai multe domenii. Următoarele sunt principalele sale utilizări:

Cosmetice și produse de îngrijire a pielii
Acidul maltic este unul dintre a patra generație de acizi de fructe, derivați din plante, ceea ce îi conferă avantaje deosebite în produsele cosmetice și de îngrijire a pielii. Poate îndepărta ușor cheratina pielii, poate îmbunătăți rugozitatea și plictisirea pielii și poate face pielea mai netedă și mai strălucitoare. Acidul de maltoză ajută, de asemenea, la promovarea metabolismului pielii, la creșterea elasticității și strălucirii pielii.
Alimente și băuturi
Acidul de maltoză are un gust dulce și acru și poate fi folosit ca aditiv alimentar pentru a îmbunătăți gustul și aroma alimentelor. Poate fi folosit și ca regulator de aciditate pentru alimente, îmbunătățind echilibrul de aciditate al alimentelor. Acidul maltic are caracteristicile unui conținut scăzut de calorii, dulceață scăzută, lipsă de higroscopicitate și lipsă de fermentație, făcându-l potrivit pentru a face alimente cu conținut scăzut de zahăr sau fără zahăr și pentru a satisface nevoile unei diete sănătoase.


Farmaceutice și produse de sănătate
Acidul maltic are anumite efecte farmacologice și poate fi folosit pentru a face anumite medicamente sau produse de sănătate. Ajută la reglarea echilibrului acido-bazic din corpul uman și la îmbunătățirea funcției metabolice. Acidul de maltoză poate fi, de asemenea, utilizat ca excipient sau stabilizator de medicament pentru a îmbunătăți stabilitatea și eficacitatea medicamentelor.
Aplicații industriale și alte aplicații
Acidul de maltoză poate fi utilizat ca surfactant, dispersant, emulgator etc. în industrie pentru a îmbunătăți dispersibilitatea și stabilitatea materialelor. De asemenea, poate fi utilizat în tratarea suprafețelor metalice, galvanizare și alte procese pentru a îmbunătăți netezimea și aderența suprafețelor metalice. Acidul de maltuloză poate fi folosit și pentru a sintetiza alți compuși organici, servind ca materie primă chimică în producția de laborator și industrială. În industria de imprimare și vopsire a textilelor, acidul de maltoză poate fi folosit ca colorant și ajutor de imprimare pentru a îmbunătăți efectul de vopsire și claritatea imprimării.

Care sunt procesele de producție ale acestei substanțe
1.Metoda de sinteză catalitică chimică
Sinteza chimică catalitică este o metodă chimică care utilizează catalizatori și condiții de reacție specifice pentru a transforma maltoza sau alte substanțe zaharoase în acid maltoză. Această metodă necesită de obicei temperatură și presiune ridicată și poate produce mai multe produse secundare-, rezultând etape ulterioare complexe și costisitoare de separare și purificare. Prin urmare, metoda de sinteză chimică catalitică nu este metoda preferată pentru producerea acidului maltoză.
2.Metoda de transformare microbiană
Metoda de transformare microbiană utilizează activitatea metabolică a microorganismelor pentru a transforma maltoza în acid maltoză. Această metodă are avantajele protecției mediului, eficienței ridicate și costurilor reduse și a devenit treptat metoda principală pentru producerea acidului maltoză.
Selectați tulpini microbiene care pot converti eficient maltoza, cum ar fi Pseudomonas aeruginosa. Fermentarea și cultivarea tulpinilor bacteriene sunt efectuate pentru a oferi nutrienți și condiții de creștere adecvate, permițând tulpinilor să se reproducă în cantități mari și să acumuleze enzimele necesare transformării.
Se centrifughează tulpinile bacteriene fermentate și cultivate, se colectează celulele bacteriene și se prepară o soluție de celule de repaus. Se adaugă maltoză la soluția de celule de repaus pentru reacția de transformare. În timpul procesului de reacție, este necesar să se controleze condițiile adecvate, cum ar fi temperatura, valoarea pH-ului și viteza de agitare pentru a îmbunătăți eficiența conversiei și calitatea produsului.
După finalizarea reacției de conversie, maltoza de calciu sau maltoza de sodiu este extrasă prin etape precum centrifugare, concentrație de evaporare și precipitare cu etanol. În cele din urmă, produsul acid maltoză este obținut prin reacția de deplasare a acidului sulfuric și purificat în continuare prin schimb de ioni, cristalizare și alte etape pentru a-și îmbunătăți puritatea și randamentul.
3.Metoda de oxidare catalizată de enzime
Metoda de oxidare enzimatică este utilizarea unor enzime specifice (cum ar fi zahăr oxidaza și catalaza) pentru a cataliza reacția de oxidare a maltozei, producând acid maltoză. Această metodă are avantajele condițiilor de reacție blânde, control ușor și poluare scăzută a mediului.
Alegeți enzime care pot cataliza reacția de oxidare a maltozei, cum ar fi zahar oxidaza și catalaza. Adăugați enzime la soluția de maltoză și controlați condițiile de reacție adecvate (cum ar fi temperatura, pH-ul și concentrația de oxigen).
În timpul procesului de reacție, este necesară agitarea continuă a soluției pentru a asigura un contact și o reacție suficientă între enzimă și maltoză.
Controlați viteza de reacție și calitatea produsului prin ajustarea condițiilor de reacție, cum ar fi temperatura și valoarea pH-ului.
După ce reacția este completă, produsul acid maltoză este extras și purificat prin etape precum filtrarea, concentrarea și cristalizarea.
Care este mai ecologic, sinteza catalitică chimică sau transformarea microbiană
Metoda de sinteză catalitică chimică: are de obicei o viteză de reacție și o viteză de conversie ridicate și poate sintetiza eficient acidul de maltoză. Cu toate acestea, această metodă poate genera mai multe produse secundare-, rezultând etape ulterioare complexe și costisitoare de separare și purificare.
Metoda de transformare microbiană: Utilizând activitatea metabolică a microorganismelor pentru a converti maltoza în acid maltoză, efectul său de tratament este stabil și ușor de controlat. Această metodă produce de obicei doar o cantitate mică de subproduse-sau substanțe inofensive, ceea ce este benefic pentru extracția și purificarea produselor ulterioare.
Metoda de sinteză catalitică chimică: în timpul procesului de reacție pot fi necesari catalizatori și solvenți toxici și nocivi, ceea ce poate provoca poluarea mediului. În plus, gazele de eșapament, apa uzată și deșeurile generate în timpul procesului de reacție trebuie, de asemenea, să fie tratate corespunzător pentru a evita un impact suplimentar asupra mediului.

Metoda de transformare microbiană: se bazează în principal pe activitatea metabolică a microorganismelor și nu necesită introducerea de substanțe chimice toxice sau dăunătoare. Această metodă, de obicei, nu produce sub-produse dăunătoare sau gaze de eșapament, ape uzate și reziduuri reziduale în timpul procesului de reacție și are un impact relativ mic asupra mediului.
Metoda de sinteză catalitică chimică: necesită de obicei o cantitate mare de energie și materii prime, inclusiv catalizatori, solvenți și reactanți. Consumul acestor resurse nu numai că crește costurile de producție, dar poate pune și presiune asupra mediului.


Metoda de transformare microbiană: se bazează în principal pe activitatea metabolică a microorganismelor și nu necesită un aport suplimentar de energie (cu excepția nutrienților necesari creșterii microbiene și a condițiilor de mediu adecvate). Prin urmare, această metodă are un consum relativ scăzut de resurse.
Metoda de sinteză catalitică chimică: Deși are o viteză de reacție și o viteză de conversie ridicate, sustenabilitatea sa poate fi limitată de factori precum consumul ridicat de resurse și impactul asupra mediului. În plus, subprodusele și deșeurile generate în timpul procesului de reacție al acestei metode trebuie, de asemenea, să fie tratate corespunzător pentru a evita impactul pe termen lung asupra mediului.


Metoda de transformare microbiană: poate funcționa stabil pentru o lungă perioadă de timp în condiții de mediu adecvate, fără a produce poluare secundară. Această metodă are un nivel relativ scăzut de consum de resurse și impact asupra mediului, prin urmare durabilitatea sa este relativ puternică.
Care este diferența în căile metabolice dintre această substanță și fructoză din corpul uman
1. Calea metabolică a acidului maltoză
Acidul de maltoză trebuie mai întâi descompus în maltoză în corpul uman. Cu toate acestea, este de remarcat faptul că acidul de maltoză în sine nu provine direct din alimente, ci poate apărea ca un produs al anumitor reacții chimice sau procese biologice. Într-o dietă obișnuită, oamenii sunt mai susceptibili de a consuma direct maltoză, mai degrabă decât acidul de maltoză. Maltoza este hidrolizată în două molecule de glucoză în intestinul subțire de maltază (cunoscută și sub numele de alfa glucozidază).

Absorbția și utilizarea glucozei

Glucoza este principala sursă de energie pentru celulele epiteliale intestinale subțiri și componenta principală a glucozei din sânge. După ce este absorbită de celulele epiteliale ale intestinului subțire, glucoza intră rapid în fluxul sanguin, determinând o creștere a nivelului de zahăr din sânge. Zahărul din sânge este transportat prin fluxul sanguin către diferite țesuturi din organism pentru a fi utilizat sau depozitat de către celule.
În ficat și mușchi, glucoza poate fi transformată în glicogen și stocată pentru nevoile energetice viitoare. Când organismul are nevoie de energie, glicogenul hepatic și glicogenul muscular pot fi descompusi în glucoză și eliberați în fluxul sanguin, eliberând energie în interiorul celulelor prin procese precum glicoliza, ciclul acidului citric și fosforilarea oxidativă.

2. Calea metabolică a fructozei

Absorbție și transport: fructoza este o monozaharidă care poate fi absorbită direct de celulele epiteliale intestinale subțiri. Cu ajutorul proteinei transportoare glut5, fructoza intră în celulele intestinale subțiri și este transformată în fructoză 1-fosfat sau alți metaboliți intermediari în interiorul celulelor.
Metabolismul hepatic: Cea mai mare parte a fructozei (aproximativ 85,5%) intră în celulele intestinale și în vena portă cu ajutorul proteinei transportoare glut2 și este transportată în ficat pentru metabolism. În ficat, fructoza este mai întâi fosforilată în fructoză-1-fosfat, apoi descompusă în glucoză și apoi sintetizată în substanțe precum glucoză și trigliceri.
O parte din glucoză va fi eliberată în fluxul sanguin pentru a fi utilizată de alte țesuturi din organism; Trigliceridele se pot acumula în ficat, ducând la apariția ficatului gras.
Metabolismul altor țesuturi: Pe lângă ficat, fructoza poate fi metabolizată și în alte țesuturi, cum ar fi intestinul subțire și rinichii, dar rata metabolică este relativ scăzută.

Întrebări frecvente
Î: De ce acest compus este aproape ne-fermentabil de tulpinile obișnuite de drojdie, chiar dacă este un derivat-dizaharidic derivat din glucoză?
+
-
R: Capătul său reducător este oxidat la un carboxilat (structură acid gluconic), eliminând gruparea aldehidă liberă necesară pentru glicoliza drojdiei. În plus, legătura 4-O--glucozidic și carboxilatul încărcat negativ blochează recunoașterea de către majoritatea glicozidazelor de drojdie, făcându-l rezistent la căile metabolice tipice ale zahărului.
Î: Acidul 4-O{-(-D{-glucopiranosil){-D{-gluco-hexonic are o capacitate de chelare semnificativă și cu ce ioni metalici este cel mai specific?
+
-
A: Da. Gruparea carboxilat plus multiple grupări hidroxil adiacente îi permit să acționeze ca un chelator slab polihidroxi carboxilat. Prezintă o legare preferențială la Fe³⁺, Cu²⁺ și Ca²⁺, dar nu și la Mg²⁺, datorită aranjamentului spațial al hidroxililor săi ecuatoriali și carboxilatului anionic.
Tag-uri populare: 4-o-( -d-glucopiranozil){-d-acid gluco-hexonic cas 534-42-9, furnizori, producători, fabrică, en-gros, cumpărare, preț, vrac, de vânzare






